Friday 19 August 2011

De la 7 la 35grade Cheile Turzii 13-15aug


Alin are un plan maret, inca de anul trecut: vrea sa parcurga cresta Fagarasului intr-o zi lumina. Daca anul trecut caledarul competitional nu i-a permis realizarea visului (aici ma simt vinovata caci eu mi-am dorit sa merg la Olympus Marathon), anul acesta soarta ii joaca feste din nou si o periostita il tine pe Alin incalcat cu orice altceva, dar nu papuci de alergare. In acest sfarsit de saptamana a fost amanata tura, dar tot dejeaba, caci piciorul nu si nu. Resemnat Alin renunta cu greu la visul sau si plecam cu gasca mare de la club in cheile Turzii.
Vineri plecam din Timisoara spre Turda. Pe drum admiram Retezatul care se vade cat se poate el de clar din zona Simeriei; Alin suspina la Fagaras... si-l suna pe Zsolt sa-i ureze bafta.

Buna dimineata

Toata lumea la catarat

Fiecare cu echipamentul sau

Ajunsi in cheile Turzii, undeva dupa ora 23, temperatura de afara ne ia prin surprindere: sunt 11 grade si se pare ca este in scadere. Peste jumatate de ora apar si Hoinarii, la 10 grade. Luam pe noi tot ce avem, tremuram un pic pana dupa ora 1, cand se strang toti si apoi incet incet fiecare se baga in sacul de dormit.
Sambata dimineata un soare maret si cald ne da binete. Dupa micul dejun, incet incet se fac echipele. Nici nu stiu sa le zic pe toate ca la cata la lume a fost... cine mai poate sa retina atata. Un lucru este de notat, Mardale pleaca cu Suca si Elena intr-un superb traseu de clasic, Markus face echipa cu Matasaru si Alina, Captain cu Diana Marc, iar Alin care ar tanji si el la un clasic nu isi gaseste coechipier si nu ii ramane decat sa faca echipa cu Calin la escalada. Ma alaturi si eu lor, avand in cap sa catar si eu 1-2 trasee.

Asigurat in ham

Pentru prima data anul asta la stanca

Alin

Zona unde ne oprim sa cataram este exact din poteca turistica si sunt niste trasee mai noi si foarte usoare, asadar sunt hotarata: trebuie sa-i dau un exemplu bun la Vlad si deci renunta la mansa, ma voi da cap.
Traseul dupa traseu, unul mai usor ca altul ma trezesc ca am facut 4 trasee. Pai mi-am cam depasit norma! Ma opresc aici, ca vorba aia: ce-i prea mult strica! Si fac o plimbare pana in capatul celalalt al cheilor.

Gianina

Calin

Privitorii ca la teatru... sau ma rog, ca la circ

Cum Vlad este prea mic sa face altceva decat sa manance si sa dorma, l-am pus in landou la baza stancii. Lumea se oprea si se mira: "vai ce micut", "vai ce dragut", "ce bebe mic aici pe munte". La inceput le zambeam dragut, dar cand au inceput sa treaca cirezi de turisti si tot se opreau si se holbau la Vlad, ba mai mult ii faceau si poze, am inceput sa ma enervez. Adica sa fim seriosi este doar un copil, cu totii am vazut in viata noastra un copil. Nu este cel mai frumos din lume si nici cel mai urat... de ce se holbeaza toti ca la o maimuta? Ma simt ca la circ... eu dresoarea si Vlad maimuta. Pacat ca Alin catarat, ca l-as fi pus sa rupa bilete: 5lei privitul si 10lei poza. Sigur scoteam bani de drum.

Nu la toti le-a iesit traseul

Somn la racoare

Lectie deschisa (pedagog Cosmin Androni)

Seara ne adunam la povesti cu toti in tabara de la Baraianu. Elena si cu Suca sunt incantati de traseul in care i-a purat domnul presedinte, Markus este necajit ca i s-au blocat corzile la rapel (noroc ca era ultimul), eu ma laud ca am catarat 4 trasee, toate cap, dar trebuie sa duc munca de convingere, ca Rares nu prea ma cred ca m-am dat cap. Cosmin Androni povesteste si el cum face el regruparile in traseele de clasic, cum trebuie facute asigurarile in cel putin 2 punct si multe altele. Eu stau si il ascult putin, nu cu mare interes, pentru ca nu sunt atrasa de clasice, dar nu pot sa nu remarc cum Cosmin repeta: "eu asa fac, nu zic ca nu se poate si altfel, nu zic ca asa ii cel mai bine, va repet eu asa fac"explicand despre cum trebuire asigurat coechiperul. Cum sa faca Andron asa? caci doar el merge solo. Si uite asa.. dintr-o poveste in alta se lasa noapte si deci frigul.

Vicele si presedintele

Tabara de corturi

Tabara partea II-a

Sambata dimineata la ora 5 erau exact 7 grade afara si 13 in masina unde dormeam. Frig domnule frig aici la campie. Ii dau la Vlad "micul dejun" si sunt atenta sa vad daca Suca se trezeste sa plece la Ranca. Cand aud usa de la masina Hoinarilor il semnalizez cu frontala (nu stiu daca m-a observat sau era prea concentrat) si ma culc linistita la loc.
Nici duminica si nici luni nu mai am chef de catarat; cei prea mult strica, imi ajung cele 4 trasee de sambata, asa ca duminica imi propun sa lenevesc, iar luni ma ofer voluntara sa curata masina pe interior si sa fac bagajele.
Pe drum spre casa mi se face o pofta teribila de ciorba. Deci as fi mancat o ciorba... cred ca si cea mai infecta mi s-ar fi parut acceptabila, dar ia ciorba de unde nu-i. Gasca se opreste la pizzeria din Deva, dar acolo nu au ciorba. Ne oprim intr-un loc si intrebam de ciorba, dar se pare ca doar micii au trece in zona si nici urma de ciorba.
Oameni buni spune-ti-ne si noua un loc unde se poate manca o ciorba buna pe bucata Deva-Faget.

3 comments:

Adi Pițigoi said...

Ciorba buna -> inainte de Deva, in Orastie, la pensiunea (cu restaurant) Sura.

Anonymous said...

LA MULTI ANI, Alin! Sa fii fericit alaturi de familia ta si sa-ti indeplinesti visele!
Numai bine!
Stan Turcu

dia said...

O tzara mai jos, fix cum cobori Feleacu, in inima Clujului, la noi acasa gasesti cea mai buna ciorba din cate am incercat eu, la mama lui Dan! :) Data viitoare sa stiti! Si gustoasa, si sanatoasa, facuta cu drag si oferita din inima pe un zambet si o poveste :)Sa va dea Dumnezeu toate implinirile!