Aventuri carpatine editia 2009 13-14aug

Aventurile carpatine au trecut de mult, dar uite ca a sosit si sesiunea de restante din toamna. Ma prezint la examen si trag un bilet: pe el scrie CA2009. Respir usurata, nu am invatat prea bine, dar macar am fost la laboratoare si cu siguranta ma voi descurca. Intotdeauna practica impresioneaza mai mult decat teoria (si este si mai grea).
Ma retrag in banca si incep sa-mi amintesc cum a fost.

Ritualul carbo-loading

Pregatirea proviziilor

Primul laborator... aaa, da! gata stiu... chiar de la inceput s-au format echipe de cate 4, eu am picat in echipa cu toti moshii din an: Tiberiu Munteanu (Tibi), Alin Ciula (Ciula) si cel mai tanar dintre moshi, preferatul meu, Alin Tanase (Alin). Criteriu pe care s-a format echipa noastra a fost neobisnuit: toti cei care isi fac practica la Alcatel-Lucent. Stiam ca baietii stapanesc bine atat teoria cat si practica, deci ma bazam pe ei, eu voi incerca sa fiu fata care nu va rasturna epubetele in laborator. Daca nu pot ajuta... macar sa nu incurc, nu?
Tot in primul laborator am facut si primul experiment pe care noi l-am numit: Tarcu Speed Ascent. Ca la orice materie, primul laborator este asa de introducere si evident la toti ne iese, toti suntem multumiti de noi.

Fata si Mosii - proaspeti inainte de concurs (foto by Suca)

Fuga, fuga prin padure - in lupta cu Cetatea Brasovului (foto by Ciula)

Laboratorul nr. 2 (Zburand peste tara gugulanilor).. da da... stiu... l-am tratat cu usurinta la inceput, apoi l-am luat in serios... ca la final, abia asteptam sa fie gata, era cam dificil pentru mine si in plus eram doar in 3, Tibi a chiulit atunci. Laboratorul 3 (Transalpina 100%) si 4 (Ocolul Latoritei pe biciclete) le-am facut in aceasi saptamana, au fost super faine si am participat toata echipa. Tibi cu Ciula au cam inceput sa chiuleasca si uite asa a trebuie doar Alin si cu mine sa facem fata labului 5 (Roata Cindrelului pe bicicleta). Si ce sa mai zic de partial (Marathon 7500)... unde din nou cei 2 au chiulit si tot greul a picat pe Alin, dar ne-am descurcat de minune si am luat 10. Cu acest 10 in buzunar am zis ca imi permit sa chiulesc si eu, iar la laboratorul 6(Fagaras 24h) Alin s-a trezit singur.

Fata Mosului (foto by Ciula)

Locul de joaca Valea Vistei (foto by Ciula)

Alin a preluat conducerea echipei si cu totii ascultam de el. Ne-am pregatit cu toti pentru examen cu materialele indicate de Alin: paste, orez, miere cu lamaie, ciocolati, batoane, putine sandwichuri si geluri pentru aprinderea scanteilor. Acest examen este putin diferit de celalalte, nu conteaza doar sa termini in timpul limita, ci conteaza si a cata echipa termini. Nu parem inspaimantati suntem doar o echipa adevarata si incepem prima parte a experimentului: trekking.
De as scapa asa usor si de examenul asta teoretic... oare daca dau in sus si in jos cu laboratoarele ma trece?

Urcand spre vf Mircii

Deasupra Iezerului Podul Giurgiului

Proba de trekking a fost de fapt un maraton montan pe creasta Fagarasului. Se puteau folosi doua substante aditionale, numite scurtaturi. O scurtatura ocolea vf Vistea, i-am vazut pe unii ca au folosit aceasta substanta, dar am spus sa nu ne pierdem prin ceata si oricum nu eram foarte sigur ca ei stiu ce fac. Iar cea de-a doua scurtatura am aflat-o cand era prea tarziu, era vorba de ocolirea Custurii Saratii prin partea sudica.

Zbor peste creste - spre Parul de Fier si Nerlinger (foto by Ciula)

Pe platoul Paltinului (foto by Ciula)

In aceasta prima parte am trisat un pic si la lacul Capra am folosit o substanta primita acolo de la prietenul nostru Alex Presecan, este vorba de o bere NA. Bine ca nu ne-au prins profii ca si daca ne prindeau ce? oricum a trebuit sa incetinim ritmul. Daca turnam bere peste motor la turatia aia cred ca pusca, nu alta.

Pe Custura Saratii (foto by Ciula)

Spre asfintit (foto by Ciula)

Ei asta a fost, am mers pe varianta clasica si am terminat trekkingul pe locul 4. Incalecand pe biciclete ne-am intors la comisia principala (in base camp, la Cisnadie) unde ne-am intalnit cu echipa de suport, bucatarul nostru din Cisnadie, care ne-a facut niste spaghete cu branza si un orez cu lapte cu topping de zmeura... de nota 10. De echipa de suport s-a ocupat Tibi, care si-a spalat astfel pacatele pentru absentele de la laboratoare.

Echipa CPNT pe metereze

Mumia

Pentru ca eram cam obositi, pentru ca nu cunosteam traseul si pentru ca stiam ca este mult push-bike pe varianta castigatoare... am hotarat de comun acord sa ne incercam norocul pe sensul usor de bike, bazandu-ne si pe noroc (poate se ratacesc pe coclauri cei din fata).
Dupa o tentativa de 40min de somn, pornim pe biciclete spre experimentele speciale, care se pot face doar pe timp de ziua: tiroliana, rapel si pluta. Ajunsi primii, dar prea devreme... asteptam sa se deschida laboratorul. Aceste experimente speciale nu prezinta dificultati, dar trebuie tinut cont ca pot fi facute intr-un interval orar bine stabilit.

De ce ai ochii asa de mari, bunicuto?

Ciula atipeste in fotoliu

Ora la care laboratorul se deschide se amana, astfel la final ni se va scadea din timpul total 39 minute. Gonim in continuare la pluta, unde pierdem un pic de timp pana ne lansam pe lac. Cel mai placut experiment din tot examenul practic a fost acesta: scurt si intens, am stat pe lac sub o ora. Speriati fiind de anul trecut cand proba a durat intre 4 si 6 ore, de data astea ne-am inarmat inutil cu apa, batoane si geluri.

Saua Steflesti - Push-bike spre Cindrel ( foto by Ciula)

Si eu si tractorasul tragem din greu (foto by Ciula)

Gata... cand am terminat cu experimentele speciale, am incalecat din nou MTB-urile si am pedalat la deal pana mai sus de saua Steflesti. Pe aceasta portiune am intalnit primele 2 echipe venind din sens opus: Grindul si Hoinarii. Firar, deci nu s-au ratacit. Mai avem o singura speranta la podium, locul III. Si aceasta sansa o avem daca pana pe vf Cindrel nu intalnim echipa Cetatea Brasovului. Ne uitam spre varf, se vede varful de aici si nu coboara nimeni. Incepem sa impingem bicicletele la deal printre tufele mici de afine si jepi. Fiecare trage tare, de parca finishul ar fi in varf... pe mine ma mai ajuta baietii cand raman in urma. Ciula incearca si altfel de strategii si ne zice ca parca vede pe cineva in varf, nu este nimeni totusi. Tragem tare si dupa o ora si un sfert suntem pe varf, bucurosi ca nu ne-am intalnit cu Cetatea Brasovului.

Turatia la maxim spre Cindrel (foto by Ciula)

Pedaland prin ploaie (foto by Ciula)

Incepe coborarea de pe varful Cindrel. Nu coboram mult si hopa... iata-i sunt cei din Cetatea Brasovului... cam repede ne-am intersectat cu ei. Continuam pe creasta. Aici traseul este impus. Desi stim ca pe creasta este o portiune care numai de bike nu ii, nu avem ce face, caram bicicletele in spate printre jnepeni si din cand in cand zicem ceva de bine la adresa profesorilor, care cu siguranta nu au facut acest experiment cu bicicletele. Ne intrebam: oare profesorii astia nu au auzit de refugiu Canaia? Se afla un pic sub creasta, dar se poate merge pe drum. Ei... ei ... iei tu la rost profesorii? Taci si cara bicicleta printre jnepeni.

Mai avem noroc si cu portiuni de autostrada (foto by Ciula)

Plaiuri de Cindrel (foto by Ciula)

Terminam si experimentul creasta si ne bucuram... urmeaza coborarea. O coborare destul de tehnica, cel putin pentru noi. Un jgheab plin de bolovani. Ii surprind pe baieti si ma surprind si pe mine, dar imi place sa las franele moi si sa cobor in viteza pe partia de bolovani.
Iesim de pe jgheab si drumul devine mai prietenos, dar de ce nu mai pot pedala? Ma dau jos, intorc bicicleta... il chem pe Alin se uita si el si nu intelegem de ce pedalele se invart doar inapoi, nu si inainte. Ma gandesc... off atat mai imi trebuie sa imping la ea pana la finish. Vine si Ciula care observa problema: roata din spate imi era iesita din cadru. Probabil ca in portiunea de carat bicicleta printre jnepeni s-a agatat si deschis fluturasul care blocheaza roata.
Coboram, coboram si hopa urcam, coboram, urcam, coboram... ploua... ufff mai ii mult? La un moment dat ne intreabam daca nu am trecut cumva de Refugiul Rosengarten, asadar Alin il suna pe Alex Presecan si-l intreaba: "suntem sub niste stalpi de tensiune, mergem spre Cisnadie... unde ii refugiu?" Semnalul este slab, dar aflam, nu am trecut, mai avem.
In cele din urma ajungem si la Refugiul Rosengarten. Afara nu este nimeni, asadar Alin intra sa anunte ca am venit, dar nu binevoieste nimeni sa vina afara sa vada daca suntem toti si sa ne puna stampila. Intra Alin, primeste stampila si plecam spre varful Magura, ultima urcare, dupa care la vale pana la finish.

Dupa ploaie (foto by Ciula)

Prietenii de la echipa OMMM la joaca

Ajungem a 4-a echipa, nu ne-a iesit schema, nu am avut noroc. Si cand ma gandesc la altii ca i-a prins noaptea pe dealurile alea, tot impingand si pedaland prin noapte, ploaie si ceata... hai ca nu am luat 10, dar tot am trecut proba practica cu bine. Cu teoria asta... de as scapa acuma. Mai am 2minute si urmez la tabla... firar.

Gasca de aventurieri carpatini

Fata si Mosii - locul 4 (foto by Nicu)

Examenul de laborator l-am sustinut sub supravegherea atenta a unei intregi echipe de profesori universitari, care s-au dovedit a fi mai mult cu teoria decat cu practica. Acum imi doresc macar la partea teoretica niste profi care sa stie practica... sa ma scot si eu cumva.
Mi-am propus sa nu ma mai inscriu la nici un curs tinut de profii aia. M-am hotarat, cand voi fi mare, ma voi face si eu profa si voi face experimentele inainte de-a le da studentilor, caci eu una stiu cum este sa fi student, ei ori nu au fost... ori au uitat.

Podiumul la avansati - Grind locul1, Hoinarii locul2, Cetatea BV locul 3 (foto by Nicu)

Bine Timisoara! (foto by Diana)

Ce sa mai zic de faptul ca Rares, a facut tot experimentul de unul singur, echipa sa abandonand dupa CP2, iar la final nici macar un tricoul de participare nu i-au dat... macar asa de apreciere ca a facut totul singur, chiar daca nu si-au luat examenul. Ei... nu-i usor si cu toate reformele astea, invatamantul inca mai necesita imbunatatiri.

Fata si Mosii (foto by Diana)

Dupa proba practica nu mai aveam eu chef si de teorie, am muncit mult, meritam o vacanta la mare, visam deja la examenul de licenta.
Timpul a expirat... ies la tabla si prezint subiectul. Sper sa trec... nu de alta dar examenul de licenta bate la usa (Maraton Piatra Craiului).