Sunday 24 October 2010

Toamna in Crovuri - 24oct


Urmare din episodul zilei de sambata: http://gianinalin.blogspot.com/2010/10/toamna-pe-ramnute-23oct.html

Sambata noaptea ne odihnim tare bine in casa lui Matei din Izverna. Eu cu Nae, adica matinalii, incercam sa trezim lumea la 7. Unii ar mai fi dormit, insa planul pentru duminica e sa urcam in Crovuri. Azi avem mai mult de mers, iar ziua de toamna e scurta.
Nae ne delecteaza si la micul dejun cu o omleta imbogatita cu ciuperci. Un deliciu! 9 oameni pe o tigaie uriasa.

Cobor de la munte

Drumul pana in Izverna nu l-am batut degeaba. Am venit cu gandul sa urcam in Crovuri si din partea Mehedintzului. Potecile dinspre valea Cernei le-am tot strabatut, le cunoastem pe toate si vrem sa mai vedem si alte locuri.

Izverna

Pornim din centrul satului din fata bisericii. Dibuim poteca spre Beletina si incepem sa urcam sub privirile curioase ale localnicilor. Vremea e superba.

Nae - expertul in ciuperci

Peste tot pe unde mergem Nae vede toate ciupercile. In ritmul asta nu ne mai ajung pungile.

Nici o mana de om n-ar fi reusit asa ceva

La inceput urcam pe un drum de caruta, care apoi apoi se transforma in poteca si ne poarta prin tot felul desisuri si lastarisuri, de acuma zici ca se infunda si ne lasa balta. Apoi pare mai zdravana si urca prin padure pe firul apei ce pare sa se verse din Beletina, tinta noastra. Si dintr-o data poteca se pierde si ne lasa balta. Nu avem altceva de facut decat sa urmam firul apei care sigur ne duce in Beletina.

Palarie-ntr-un picior

Peisajul prin padure e salbatic, urcam printr-un fel de chei, speram ca terenul sa nu devina accidentat si sa ne putem continua urcarea. Dar e terenul propice de cautat ciuperci si Nae gaseste din nou pastravi de fag de se umplu toate pungile.


Pana la urma biruim zonele mai accidentate, iesim la liman, ba chiar dam de o poteca mare si lata, probabil folosita de ciobanii din Beletina. E clar, undeva am luat-o gresit, dar acum nu mai conteaza, am ajuns in Crovuri, spre fericirea celor care nu le mai vazusera pana acum.

Lapiezuri

In Beletina

Din pacate in timp ce urcam prin padure, norii plumburii au furat cerul albastru, acum totul e in nunate sumbre de gri. Pare mai degraba o vreme tipica de noiembrie si e o lumina tare proasta pentru poze.

Poiana Beletina

Drumeti prin labirintul de lapiezuri

Din Beletina trecem in Poiana Mare, apoi coboram in Crovul Mare. Planul meu de dimineata e sa mergem maideparte pana in Crovul Medeved si de acolo sa prindem poteca ce coboara in Izverna. Aici insa poteca turistica marcata face cu ochiul camarazilor mei. Vremea mohorata a turnat o oarecare letargie, asa ca lumea voteaza scurtarea turei.

Coborand in Crovul Mare

Pe drumul de Izverna

Drumul de piatra ce serpuieste in urcare din Crovul Mare mi-a inspirat intotdeauna un iz de legenda pierdute in vremuri stravechi sau povesti legate de haiduci. Poate pentru ca-mi seamana cu imaginile din filmele lui Margelatu, Haiducii lui 7 cai sau Drumul Oaselor. Sau pentru ca-mi pare mie locul in care haiducii isi puteau ascunde comorile furate boierilor. Nu stiu daca locurile acestea au vreo legenda de genul asta, dar nu departe de aici am auzit astfel de legende: de la satenii din Prisacina despre aurul ascuns sub Arjana sau de la cei din Cornereva despre aurul de sub Piatra Elisovei in Culmea Canicei.

Drumuri stravechi

Ceva mai jos intram iar in padure, lumina plumburie din Crovuri nu mai are asa mare importanta, padurea are o cromatica suficient de bogata incat sa incante ochiul.

Agale la vale





Padurea in flacari

Culori de toamna

Ajungem din nou in Izverna sub privirile curioase ale satenilor si incheiem acest circuit numai bun de strabatut pentru o tura lejera de o zi.

Sa mai sedem oleaca


5 comments:

Dumitrel Marius said...

frumoase culori, ati prins toamna la munte

Matei Laudoniu said...

de cate ori citesc o poveste de-a voastra din Mehedinti am senzatia ca vreau sa ma urc in masina si sa plec ACOLO ACUM!

Cornelia said...

super...ce mai domino din frunze!! meleaguri indepartate....dar mai venim noi si pe acolo intr-o zi!

Diaconescu Radu said...

Bravo, foarte faine pozele, pacat ca toamna e deja pe trecute si deja in zonele inalte copacii si-au cam scuturat frunzele.

Ce mi se pare deosebit la zona e senzatia de izolare,nemiscare si singuratate pe care o au crovurile. Zona mi se pare deosebita toamna, desi ma tenteaza oarecum si ideea unei nopti la cort in unul din Crovuri in mijlocul iernii.

Alin Tanase said...

@Radu: pai sa stii ca exact senzatia aia de izolare si mister ma atrage si pe mine la Crovuri; n-am fost niciodata iarna pe acolo, intotdeauna am cautat muntii mai inalti de 2000m si am ignorat Mehedintii :D; la iarna clar vrem sa dam un schi de tura pe acolo, asa dc vreti sa veniti sa dati un semn poate facem o tura.

@Cornelia: cand vreti sa veniti in zona sa dati un semn, ne oferim serviciile de ghizi ;)