Prima mea tabara de schi Muntele Mic 15-22 dec

S-a intamplat ca sa merg in prima mea tabara de schi la varsta de 30ani. Unii sunt norocosi si merg de la 4 ani in prima lor tabara de schi, altii de la 6 ani, ba de la 8 sau de la 14... eu m-am nimerit la 30. Ma gandesc ca unii nu au fost si nici nu vor merge vreo data in vreo tabara de schi, deci totusi sunt norocoasa. Cu toate ca in tabara se primesc copii intre 4 si 16ani, m-au primit si pe mine, dar de cealalta parte a baricadei, de partea instructorilor.

Milan (schiorul meu preferat) la concurs

Asadar cu 2 zile inainte de inceperea taberei propriu-zise plec spre Muntele Mic impreuna cu Marius, coordonatorul sef al taberei, cu Gelu si Lola. Marius este hotarat ca urcam cu busul pana sus pentru ca sunt multe materiale de carat (schiuri, clapari, casti, bete, saniute, jocuri, jaloane, baloane, bomboane...), dar ajunsi la telescaun realizam din prima privire ca atat a fost. De aici in sus pe drum zapada este ca in padure, adica mai bine de jumate de metru de pulver.

Poze cu Fanica Iepurica

Frigul de afara ne grabeste sa ne echipam: luam cat mai multe haine pe noi, claparii in picioare si incepem sa impachetam materialele pentru urcarea cu telescaunul. Nici nu terminam de impachetat ca deja imi ingheata picioare in clapari. Ii dau jos si ii schimb pe Salomon-ii cu goretex. Nu ma voi uda, nu imi va fi cald, dar macar nu voi ingheta. Claparii astia au fost ai mei! Sunt 100% hotarata sa nu ii mai incalt vreodata (imi sunt mici). Urcarea cu telescaunul trece destul de repede, desi totusi sunt 45min in care mi-au inghetat atat picioarele cat si mainile. Avem noroc cu baietii care ne trimit repede cu snowmobilul la hotel si se ocupa ei de incarcarea si transportarea materialelor. Afara era -18 grade... brrr!!!

Concurs de sarituri cu balonul

Joi avem o zi linistita de aranjat materialele, de pus la punct ultimele amanunte, iar Marius ne face ultimele instructaje. Pe seara apare si Rares cu Alexandra, tocmai din Zarnesti. Facem un pic de baza de Rares cand ne spune ca la Zarnesti a plouat si ca nu este zapada: "Uite Rares ca ai ajuns sa vii in papusoi ca sa ai parte de zapada!"
Vineri e ziua cea mare: vin copiii si vin cativa... peste 30 de copii cu varste cuprinse intre 4 si 14ani. Baietii coboara la telescaun si ii asteapta sa ii echipeze cu clapari si casti, fetele ii asteapta sus la scaun sa-i indrume spre hotel sau sa ii insoteasca pana la hotel pe cei fara parinti, iar eu le fac primirea la hotel si ii repartizez pe camere.

Toata lumea bilute

Colaborare

Concentrare

Bilute lipite cu calcatorul

Astazi soseste si Alin cu Alex, veniti si ei in prima lor tabara de schi. Noaptea tarziu mai apar si Oana si Mishu, care ne vor ajuta tot week-end-ul cu cei mai mici: mare ajutor!
Si uite asa a inceput tabara de schi: Junior Adventure!

Fanica Iepurica imparte bomboane la copii si parinti

Zilele ce au urmat au fost o experienta noua pentru mine si chiar mi-a placut. Am avut parte de o satisfactie mare cand in ultima zi toti boboceii faceau cristiane printre jaloane, ba mai mult unii si in viteza. Cand ma gandesc la prima zi de schi cand le-am prezentat schiul, cand i-am invatat cum sa isi puna schiurile in picioare si cum sa se ridice de pe jos cu schiurile in picioare, acuma in ultima zi sunt la fel de incantata ca si parintii lor. Ce mai... pot spune ca timp de 5 zile am avut 10 copiii.
Nu erau perfecti, ca nici eu nu sunt, unii mai neastamparati, altii nespus de ascultatori, dar in final 10 noi schiori.

Boboceii - sau trupa fetelor (a mea si a lui Lola)

Trupa lui Oana si Marius - incepatorii avansati

Trupa lui Rares si-a lui Alin- sau grupa medie

Trupa lui Gelu - a se citi avansatii

Aceasta tabara m-a facut sa realizez cata energie au copiii, foarte multa, mult mai multa decat noi. Daca dupa micul dejun ieseam la schi, apoi luam pranzul, dupa care imediat ieseam din nou la schi... asta era doar inceputul, abia dupa urma greul: schimbatul hainelor, jocuri de cabana, sanius la greu (intr-o seara au rezistat afara nici mai mult, nici mai putin de 3ore). Un singur lucru a devenit foate usor dupa prima zi de schi: culcatul seara!

3 seri de sanius

In penultima zi de tabara s-a organizat concurs mare concurs. Unde toti copiii au participat, fiecare dupa nivelul lor de pregatire. Apoi dupa inca o partida de schi, seara a urmat festivitatea de premiere si balul mascat.

Fanica Iepurica - mascota taberei

Cel mai bun schi pentru copii (si aici ma refer la grupa mea si a Lolei) a fost ultima zi. Desi zapada era neprietenoasa (caldura a tasat-o rau) copiii au schiat cel mai bine. Cand a venit ora de plecare acasa am zis: "Gata... plecam acasa! cine mai vrea se mai poate da o tura!" Mare mi-a fost mirarea cand am auzit: "eu mai vreau de 5ori!" "si eu!" "si eu!".

Si dupa premianti... si restul vor poze pe podium

Pe langa satisfactia ca toti copiii schiau frumos la sfarsit... punctul pe "i"-ul satisfactiei mele a fost cand am fost intrebata de cel mai exigent parinte daca voi mai merge si in tabara din februarie.

Copiii pe podium (ce noi nu am vrea pe podium?)

Pentru noi tabara s-a incheiat jos la telescaun o data cu ultimele despartiri si cu ultimele claxoane de "La revedere!"