Din Tarcu pana la Straja 13-14 mar

Coduri coduri si iar coduri... tot din alea colorate... doar ca noi suntem mai incapatanati ca ele si nu ne lasam impresionati! Unii spun ca suntem nebuni, eu le garantez ca nu suntem singurii, pentru ca in acest weekend impreuna cu Suca si Elena, familia Codru si Robi am plecat pe schiuri sa facem tura, mare tura!

Planul e maret: Barajul Gura Apei - Saua Iepii - vf Nedeia - Culmea Prislop - La Mlaci - vf Godeanu - vf Gugu - Gura Apei, doar vremea sa ne permita sa ne facem planul.

Lapusnicul Mare

Confluente

Raul Ses

Am plecat cu 2 Sx4 sa fim siguri ca putem urca pana sus la baraj cu masinile, adica cu Suzuki-urile Hoinarilor si a fam. Codru si apoi fiecare pe SX2 (pe schiurile sale 2 la numar) am luat-o usor la deal pe drum de contur al lacului privind spre cerul neprietenos si plumburiu.

Hai Elena ca nu-i vreme de stat

Obstacol

Hopa Mitica... pica-n fund si se ridica!

De indata ce parasim drumul apar si primele probleme: pe pantele mai abrupte nu este zapada suficienta, deci punem schiurile in spate, apoi din loc in loc cativa copaci cazuti la pamant vor sa ne intoarca din drum. Dar nu, noi suntem incapatanati si inaintam spre Saua Iepii.

Pe asta-l abordam asa

Ajunsi la marginea padurii, in golul alpin ne asteapta ceata si vantul puternic. Cei mai curajosi merg sa dea mana cu ei, eu cand ii vad fac stanga imprejur si strig: "Ce rost are sa stam in vant... veniti sa vorbim aici, in padure!". Ne adunam cu totii in padure si decidem: nimeni nu are chef de orbecait prin ceata si vant... am putea merge, dar chiar asa sa nu vedem nimic?!?!

Vreme de stat la gura sobei

Ce-i de facut? Mergem la refugiul Stanuleti? dormim acolo si maine urcam pana in Curmatura Soarbele... dar nu credem ca va fi zapada de coborat pe schiuri...
Suca si Elena vin cu o propunere: Straja... locul in care erau si acuma 6ani, pentru prima lor tura impreuna. Suna romantic pentru vremea de afara si in plus eu nici nu am fost vreodata la schi la Straja. Asadar si prin urmare mergem la Straja.

Cu schiurile'n spate spre Straja

La intoarcerea catre masinile lasate la barajul Gura Apei, Alin ma provoca la un concurs de alergare pe foci. E un drum forestier plat fara suisuri-coborasuri de vreo 3-4km. Imi da un avans considerabil si apoi spune: "Cine ajunge primul la masina?". Concursul este concurs... asa ca nu mai conteaza pietrele din drum... trag cat pot pana cand il aud pe Alin din spate strigand: "STAI!!! OPRESTE-TE!!! ca iti belesti focile!" Atunci ma opresc din alergare :) Imi spune ca deja intalnea in urma mea "sangele" focilor mele, adica bucati de mohair zdrelit pe pietre.

La Straja nu abandonam focile, dam ture pe schiuri in sus si in jos... nu prea se merita sa stam la coada mare de la teleschi si in plus sus e ceata si vant. Asa ca ne facem noi turele noastre pe foci pe portiunea mai abrupta a partiei fara sa mai urcam pe platou in vant si ceata.
De dormit dormim in sala de mese pe jos la o pensiune... regretata alegere din cauza ca ora de culcare n-o putem stabili noi, sunt clienti in sala de mese... dar totusi cina si micul dejun la caldura echilibreaza balanta.

Pana la urma chiar daca planul de acasa nu a putut fi urmarit, din mers ne-am adaptat situatiei si a iesit un week-end plin de miscare.