Retezat 16-18 feb

Vineri in jur de ora 18 ne intalnim la benzinaria Baron trupa, mare trupa (Adina, Liviu, Elena, Suca, Diana, Ovidiu, Dorel, Andi, Alin si eu) si plecam spre Carnic. Un trafic intens pe Recas, un sandwich in Lugoj, o ceatza densa in zona Portilor de Fier si uite cum se tot face catre ora 22 cand ajungem la Carnic. Parcam cu greu masinile intre nanetzii din parcare, ne luam rucsacii in spate si o pornim spre Gentiana pe o ninsoare placuta (nici prea prea, nici foarte foare). Avem printre noi si 3 foci (Elena, Suca si Alin). Cu mare bucurie, in urma turei din Tzarcu unde focile au fost campioane, pot spune ca focile au ajuns ultimele la cabana, dat fiind obstacolele din traseul care se puteau trece mai usor pe jos (eventual cu rachete de zapada), decat pe schiurile de tura.

Pe ceatza la plimbare

Buna dispozitie

Mda, mare pacat ca este ceatza

La Gentiana, cabanierul Csabi ne-a asteptat cu ceai fierbinte si cateva locuri jos la caldurica, numai bine, caci Adina isi dorea la caldurica, racita fiind. Pe la ora 2 tragem toti la somn si dimineatza ne propunem sa ne trezim la 8 sa mergem pe Peleaga, dar la 8, ceatza fiind, ne intoarcem pe partea cealalta si mai dormim un pic :P apoi fara nici o graba, dupa micul dejun si un ceai cald plecam in plimbare, pe ceatza :( pana la Bordul Tomi.

Bulgari de zapada

Cu mainile pe aparate

Pentru ca ajungem destul de repede si timp mai este, continuam pana la taul Pietrele si apoi mai sus, oprindu-ne putin inainte de urcusul in custura Bucurei, unde ne ajung din urma 4 baieti cu rucsaci mari in spate, care ne intreaba pe unde trebuie sa urce in custura, fiind un pic dezorientatzi din cauze cetii. Mai stam un pic si pornim la vale, cand... surpriza: varfurile, cresetele si cerul ni se arata, ceatza facandu-ne un spectacol de zile mari. Si uite asa am adminat turnul Bucurei, Peleaga, peretele Bucurei, creasta Pietrele si Stanisoarei. Cu o astfel de priveliste, Diana si Ovidiu isi schimba directia de mers si urca pana in saua Stanisoarei. Alin si Elena, pe schiuri fiind o iau un pic mai inainte, iar noi ramanem cu gurile cascate si cu aparatul foto lipit de ochi :D Nestiind de ce nu mai venim, focile o iau din nou la deal, nu se gandeau ca am ramas blocati din cauza maxilarului :) Ajungem la Gentiana, papam si asteptam sosirea Dianei si a lui Ovidiu de pe Stanisoara si pe Suca si Dorel care au plecat cu Vasi (era si el la Gentiana) si un prieten de-a lui, sa faca creasta Pietrele. Rand pe rand sosesc toti incantzati de ceea ce au facut. Prietenul lui Vasi ne face pe toti un pic invidiosi, fiind un tip in clasa a X :) Toti am inceput sa ne gandim... hmmm eu cand eram in clasa a X ce faceam? Ah... sigur nu creasta Pietrele. Ce bine este sa ai sansa de a cunoaste muntele cat mai repede :)

De acum pe creasta... pana pe vf

Uite vine ceatza din caldarea Bucurei

Mai stam la o poveste, dezlegam enigma pinguinilor si pe cea a circarului si pe la 9 trecem la culcare, cu planul de a ne trezi la 6 si la 7 de a pleca spre Peleaga.
Ora 6 cer senin ca sticla, dar bate vantul. Unii vor la cascada, altii mai lenevesc un pic... si uite cum doar Alin si cu mine pormin la 7:10 spre Peleaga. Vremea ar fi fost perfecta daca vantul nu ar fi batut asa de tare, sau macar daca doar adia. Ajungem in jumate de ora la Bordul Tomii, de unde o luam spre saua Pietricele, dar planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ, asa ca zapada multa adunata si viscolita in valcel, ba chiar si multitudinea de bulgari de zapada picati de la sine de sus... ne face se modificam traseul; un pic mai pe ocolite, dar in mult mai mare sigurantza.

Pe tortul de frisca

Stancile astea chiar imi plac

Oare ma prinde ceatza?

Urcam pana in sa pe o coama plina de jnepeni, asa ca inaintam anevoios cu un piolet intr-o mana, cu celalata mana tragundu-ne de jnepeni si in zapada pana la brau afundadu-ne. Ajungem in sa dupa 2ore si jumatate. Poposim un pic, privelistea ne-a taiat respiratziile: o ceatza laptoasa se arata in curmatura Bucurei si incet incet trece in valea Pietrele si o umple. In scurt timp o mare de nori ni se aseaza la picioare, este de vis. De aici pana pe varf mai facem inca 2ore si jumatate, din care mai mult stam decat urcam (cel putin asta a fost impresia noastra).

Coltzii Pelegii

Klein Matterhornul din Retezat

Uite ca am ajuns

... si eu

Mai o sedintza foto, mai un ceai, mai o poza, hai sa punem coltzarii, stai sa mai fac niste poze si inca niste poze, uite Vf Mare, vai ,dar ce dragutza este Papusa, uite si Judele, doar vf iese un pic din marea de nori, dar nu uita sa admiri si Retezatul in toate spendoare lui. Ora 12: am ajuns pe vf si nu stim cum sa ne adapostim mai bine. Vatul bate crancen, nu imi vine sa imi dau jos supra manusa, ne asezam la adapost de vant dupa o momaie inghetzata, dar frigul imi patrunde prin pantaloni si rapid decid sa ma asez pe rucsac. Bem ceai cald facut de d-ul Csabi, papam ciocolata si hotaram ca trebuie sa o taiem la vale, ca altfel ne taie vantul. Dar stai... cum, plecam de pe varf fara sa facem poze? Rapid scoate Alin aparatul si facem cateva poze si apoi si mai rapid la vale.

Noi doi

Zgribulit in frig

Nu mergem mult si uite... cineva este in fatza noastra; dar de unde vine, ca pe vf nu a fost? il ajungem din urma si vb cu el. A urcat pe urmele noastre, dar neavad coltzarii la el, nu a putut continua pana pe vf, asa ca ii propunem sa se intoarca cu noi prin Custura Bucurei. Ajungem la Gentiana in 3 ore, am fi ajuns si mai repede, dar nu ne-am putut abtine sa nu mai facem "cateva" poze, mai ales ca pt turnul Bucurei vatul ne slabeste un pic si simtim cum soarele ne intra pe sub piele :) Ajungem pe la 15:30 la Gentiana. Strangem bagajele, papam ultima mancare si pornim la vale. Cand ajungem la intersectia spre Pietrele, le propun sa facem un mic ocolosh pe acolo sa vedem ce a mai ramas, asa ca "dam o fuga" si pe la Pietrele si plecam spre casa pe la 18:50...

Ametitor de frumos

Cenusa de la Pietrele