Mi s-a spus ca nu este o idee buna sa alerg la maraton, ca este prea repede, ca nu sunt antrenata pentru distanta acesta. Dar cum nici pe distante scurte nu am viteza, am ales varianta "incet, dar muult" :) Am alergat trei semi-uri in concurs (Gerar, Alba si Intersport) si inainte cu 2sapt mi-am propus o distanta de peste 30km, dar nu am reusit la munte.. a iesit doar la campie. Asa ca ia startul la proba de maraton.
Dupa start am alergat pe langa Bulgaru, stiam ca vrea sa scoata 1:20 si cam asa visam si eu pentru prima bucla, ca timp ideal. Ingrid a fost in fata mea la 15m toata bucla intai. La un momentdat mi-a trecut prin minte sa merg sa alerg cu ea, daca tot avem acelasi ritm, dar trebuia sa depun un efort sa o ajung si imi era "cam lene". Ajunsa la sosea, Paula ma ajunge din urma. Alergam cot la cot 10m dupa care o las mai moale sa imi iau gelul inainte de punct. In punct suntem toate 3 la masa. Paula isi primeste gelurile de la Marmota, Ingrid ma roaga sa o ajut sa si-l scoata din borseta. Incerc sa o ajut, dar am mainile inghetate si nu pot prinde bine de tub. Ma gandesc, daca nu-l scot o sa creada ca nu vreau sa o ajut... asa ca ma chinui un pic si apoi vad ca nu-i fermoarul deschis de tot. Il deschis si gata... iese gelul. Plecam impreuna pe bucla 2, dar eu raman un pic in urma... Nu vreau sa trag mai tare, caci parca nici nu pot, mai este mult si vreau sa termin "in picioare" maratonul.
Trece si Paula de mine si ma ajunge si Calin. Gata... ma tin de Calin si incerc sa nu-l pierd din privire. Ma plang lui Pepi de asfaltul din Fundata. Ca revers la "injuratura" mi se incarca papucii cu pamant imediat dupa asfalt... fain... si asa am niste papuci rupti cu talpa neteda de uzura... acuma sunt si grei...perfect!
Noul ceas Polar este noul meu prieten. Ma uit des la el, numar kilometri, verific media de viteza si sunt super multumita... ma incurajez singura. Nu folosesc heart rate, de multe ori ma incomoda senzorul, in plus chiar nu ma intereseaza pulsul... nu vreau sa ma sperii.
La intrare in bucla 3 mi se spune ca Paula are avans 3 minute. La finalul primei urcari din bucla o vad ca isi intoarce capul de vreo 4-5ori. Imi iau reper si vad ca avea tot 3minute. Faptul ca s-a intors inapoi de atatea ori ma face sa cred ca este stresata si rupta, dar cred ca era doar stresata, ca nu am mai vazut-o pana dupa sosire :) Bine Paula!
Urcarea in Gutzanu o fac impreuna cu Calin, pe care nu l-am pierdut. Socotesc eu ca in 15-20min ajungem sus, dar cred ca am facut vreo 20-22min. Pe urcare ii spui la Calin: "mai Caline, Alin ii la sosire si noi urcam aici... ". La care Calin imi spui ca daca termina in sub 5 ore, el ii multumit.
Ajunsi sus o luam la fuga. Calin ma incurajeaza cu un tipat din spate. "Calin, nu crezi ca putem scoate sub 4:50?" Apoi incep sa visez la un 4:45... sau poate sub? Tot alerg dupa un tip in verde, in fata caruia visez eu ca este Paula. Chiar cand incepe coborarea il ajung, este Istvan si surpriza neplacuta... in fata lui este Ingrid. Eu pe Ingrid o vedeam pe 2 dupa italianca. Trag tare si sa o ajung si strig la ea: "fugi Ingrid, fugi". Ma priveste speriata parca, apoi ii spui: "auzi Ingrid, eu nu am de gand sa ma fugaresc cu tine"... "Ce bine, nici eu :)" vine raspunsul ei. Asa ca coboram fara sa ne rupem picioarele pana la sosea unde lumea ne incurajeaza pe rand: "Hai Gianina, hai Gianina! hai Ingrid, hai ca poti!" Noi zambim, ne luam de mana si alergam spre linia de sosire.
Fata asta imi place, nu vroiam sa ma fugaresc cu ea pe ultimele sute de metri. De eram mai buna ca ea, trebuie sa fiu in fata ei cu mult. Este tanara, subtirica, are viteza (m-a uimit cu timpul de la Cluj) si in plus imi este simpatica. Vad in ea o mare alergatoare montana si sper sa ajungem sa alergam mai des impreuna ca pe 6apr.
Felicitari Ingrid, poti mai mult!!!
Dupa start am alergat pe langa Bulgaru, stiam ca vrea sa scoata 1:20 si cam asa visam si eu pentru prima bucla, ca timp ideal. Ingrid a fost in fata mea la 15m toata bucla intai. La un momentdat mi-a trecut prin minte sa merg sa alerg cu ea, daca tot avem acelasi ritm, dar trebuia sa depun un efort sa o ajung si imi era "cam lene". Ajunsa la sosea, Paula ma ajunge din urma. Alergam cot la cot 10m dupa care o las mai moale sa imi iau gelul inainte de punct. In punct suntem toate 3 la masa. Paula isi primeste gelurile de la Marmota, Ingrid ma roaga sa o ajut sa si-l scoata din borseta. Incerc sa o ajut, dar am mainile inghetate si nu pot prinde bine de tub. Ma gandesc, daca nu-l scot o sa creada ca nu vreau sa o ajut... asa ca ma chinui un pic si apoi vad ca nu-i fermoarul deschis de tot. Il deschis si gata... iese gelul. Plecam impreuna pe bucla 2, dar eu raman un pic in urma... Nu vreau sa trag mai tare, caci parca nici nu pot, mai este mult si vreau sa termin "in picioare" maratonul.
Trece si Paula de mine si ma ajunge si Calin. Gata... ma tin de Calin si incerc sa nu-l pierd din privire. Ma plang lui Pepi de asfaltul din Fundata. Ca revers la "injuratura" mi se incarca papucii cu pamant imediat dupa asfalt... fain... si asa am niste papuci rupti cu talpa neteda de uzura... acuma sunt si grei...perfect!
Noul ceas Polar este noul meu prieten. Ma uit des la el, numar kilometri, verific media de viteza si sunt super multumita... ma incurajez singura. Nu folosesc heart rate, de multe ori ma incomoda senzorul, in plus chiar nu ma intereseaza pulsul... nu vreau sa ma sperii.
La intrare in bucla 3 mi se spune ca Paula are avans 3 minute. La finalul primei urcari din bucla o vad ca isi intoarce capul de vreo 4-5ori. Imi iau reper si vad ca avea tot 3minute. Faptul ca s-a intors inapoi de atatea ori ma face sa cred ca este stresata si rupta, dar cred ca era doar stresata, ca nu am mai vazut-o pana dupa sosire :) Bine Paula!
Urcarea in Gutzanu o fac impreuna cu Calin, pe care nu l-am pierdut. Socotesc eu ca in 15-20min ajungem sus, dar cred ca am facut vreo 20-22min. Pe urcare ii spui la Calin: "mai Caline, Alin ii la sosire si noi urcam aici... ". La care Calin imi spui ca daca termina in sub 5 ore, el ii multumit.
Ajunsi sus o luam la fuga. Calin ma incurajeaza cu un tipat din spate. "Calin, nu crezi ca putem scoate sub 4:50?" Apoi incep sa visez la un 4:45... sau poate sub? Tot alerg dupa un tip in verde, in fata caruia visez eu ca este Paula. Chiar cand incepe coborarea il ajung, este Istvan si surpriza neplacuta... in fata lui este Ingrid. Eu pe Ingrid o vedeam pe 2 dupa italianca. Trag tare si sa o ajung si strig la ea: "fugi Ingrid, fugi". Ma priveste speriata parca, apoi ii spui: "auzi Ingrid, eu nu am de gand sa ma fugaresc cu tine"... "Ce bine, nici eu :)" vine raspunsul ei. Asa ca coboram fara sa ne rupem picioarele pana la sosea unde lumea ne incurajeaza pe rand: "Hai Gianina, hai Gianina! hai Ingrid, hai ca poti!" Noi zambim, ne luam de mana si alergam spre linia de sosire.
Fata asta imi place, nu vroiam sa ma fugaresc cu ea pe ultimele sute de metri. De eram mai buna ca ea, trebuie sa fiu in fata ei cu mult. Este tanara, subtirica, are viteza (m-a uimit cu timpul de la Cluj) si in plus imi este simpatica. Vad in ea o mare alergatoare montana si sper sa ajungem sa alergam mai des impreuna ca pe 6apr.
Felicitari Ingrid, poti mai mult!!!
M-am intors acasa "desculta", adica mi-am abandonat papucii rupti. Astept cu nerabdare noii papuci LaSportiva... cu care voi alerga la Maraton Apuseni. Da... mi s-a spus din nou, sa nu ma bag la maraton ca vine apoi Hit The Top si voi fi rupta. Dar am zis asa: alerg la Eco la maraton, daca dupa maraton nu voi fi rupta, alerg tot maraton si in Apuseni, daca voi fi rupta, ma bag la semi. Doar papucii sunt rupti, dar ii schimb pe unii mai buni, eu voi alerga la maraton, mai ales ca pana atunci nu voi mai avea ocazia sa alerg pe poteci :( Trebuie sa profit din plin. Am ajuns la conculzia ca incet incet devin o alergatoare de weekend, neavand timp si motivatie sa alerg prin Timisoara. Probabil ca acest sezon asta voi fi... o alergatoare de weekend, dar am incredere ca lucurile se vor schimba incet, dar sigur.... in mult mai bine.
2 comments:
Este o placere sa descoperi oameni ca voi.
Felicitari !!
Post a Comment