Thursday, 1 December 2011

Negoiu 1-4 dec

Mai rapid decat credeam... am ajuns la cabana Negoiu

Ne incalzim la soba

Apoi unii pleaca pe creste

Hoinarii pe varful Negoiu

Caltun vazut "din avion"

Odihna pe Lespezi

Tinerele mamici si tinerii baieti au plecat in drumetie

Greutatea invinge gravitatia

Buna dispozitie de la mic... la mare

Ce faci, ai obosit? nu vi la o plimbare?

Pe cai sa se filmeaza

7 comments:

Moni şi Cristi Davidovici said...

Va tot urmarim de ceva vreme si chiar ma intrebam de ce nu mai postati nimic :)

Am si eu o nedumerire. Cum urmeaza sa fiu parinte (cel putin sper sa fiu binecuvantat a avea aceasta onoare), ma tot intreb: nu va e frica sa duceti copilul, atat de mic, in astfel de locuri ?

Nu ma intelegeti gresit. Si eu il voi duce la munte, dar muntele incepe de jos, de la 500-1000 m altitudine, unde muntele nu e chiar asa vitreg. Si cand zic frica, ma refer la chestii care ne afecteaza chiar si pe noi astia mari, dar atunci pe prichindei: intemperiile vremii.

Numai bune si sanatate micutului si voua !

Gianina said...

Desi nu am mai postat nimic in ultimul timp, noi am mai iesit din cand in cand. Trebuie sa ne alocam un pic de timp sa punem macar cateva poze...
De ce sa ne fie frica sa-l ducem pe Vlad la munte? De aer curat nu cred ca a murit nimeni inca. Prima iesire cu Vlad a fost la 3 saptamani in muntii Tarcu. Mai repede nu eram eu capabila de tura :D
Am primit si noi niste advertismente, sa nu-l ducem foarte sus la munte. Ne-am informat si am tras urmatoarele concluzii: pana in 2500-3000m nu se pune problema de altitudine, dar trebuie avut grija in cat timp se schimba altitudinea. Cu alte cuvinte urca-l pe jos, nu cu telecabina/telescaun/gondola.
Am vorbit si cu pediatra, nu ca l-as fi tinut in casa daca ea ar fi zis, dar eram curioasa de parerea ei, altfel spus am vrut sa o testez :D raspunsul ei a fost: "foarte bine, aerul curat nu ii poate face decat bine!"
Am fost in vara aceasta si in Alpi cu el si am urcat si acolo pe munte, unde am intalnit parinti cu copii de toate varstele, chiar si o fetita care parea de-o varsta cu Vlad (~2luni). Ce vreau sa sublieniez este faptul ca in alte tarii sa iti duci copilul pe munte este ceva normal.
Asadar nu suntem curajosi, ci doar il integram pe Vlad in viata noastra si nu invers :)

Mihaela Tarcea said...

foarte bine zis, ... ultima fraza:)

Moni şi Cristi Davidovici said...

Multumesc pentru raspuns. Dar, chiar de aceea am scris in comentariul meu urmatoarele:

"Nu ma intelegeti gresit. (...)ma refer la chestii care ne afecteaza chiar si pe noi astia mari, dar atunci pe prichindei: intemperiile vremii." Si-am sa adaug: frig excesiv, schimbari bruse de vreme, ploaie rece, zapada, etc. Dar mai ales ploaia care poate aparea in orice clipa.

Spunand "Si eu il voi duce la munte" m-am referit "pe munte", dar ceva mai jos si in zone mai sigure putin. Adevarul e ca din Oradea doar in Apuseni ajung in weekend :)

Acelasi stil de viata il urmarim si noi. Motiv pentru care va apreciem si va urmarim jurnalele.

Sanatate !

Mihaela C. said...

Ce norocosi sunteti c-a fost cald si bine cand era Vlad mic si papa des! Noi avem 2 luni si era deja frig sa papam afara, asa ca ne permitem doar ture de aproximativ 2 ore. Abia asteptam sa vina caldura si sa mai crestem! N-ati racit pana acum, nu?

OCTAVIAN-PAUN said...

Va urmaresc si eu blogul de vreme buna si nu pot sa spun decat ca am toata admiratia pentru ce faceti !

Din intamplare v-am si vazut la cabana Negoiu la inceputul lui Decembrie .

Am si eu un bebe mic si abia astept sa vina primavara sa il duc pe munte . Sant curios insa cum este sa urci cu el in port-bebe-ul ala . Este comfortabil pentru tine si mai ales pentru el ? Cam cate ore poti urca cu el ... ma gandesc ca ii amortesc picioarele stand asa ...

Claudiu Moga said...

Imi place enorm felul in care actionati si ganditi.
Sunteti admirabili iar micutul vostru este adorabil.
Drumuri insorite si numai bucurii sa aveti in noul an!
LA MULTI si BINECUVANTATI ANI va doresc!

cu respect,
Claudiu