Ski Austria 8-15ian

In a 2-a saptamana din noul an mergem la ski in Austria.
De ce acuma? Pentru ca dupa Anul Nou este low-season si sunt preturi convenabile la cazare.

Alegem zona Ischgl din Tirol, ascunsa undeva in fundul Austriei, adica in extremitatea vestica. Din Timisoara pana in statiunea Kappl avem de condus peste 1100km. Deci facem pe drum 1 zi dus, 1 zi intors pentru 6 zile de ski. Adica 25% din concediu il irosim pe drum ca sa ajungem la niste partii unde sa putem schia. Asta pentru ca la noi cel putin in Banat nu avem partii unde sa putem schia cu adevarat.

Suntem o trupa mica: eu&Gianina, Horia&Andreea si juniorul lor de doar 6 luni Mihnea.

Horia il invata primii "pasi" pe partie pe Mihnea. Mihnea evident starneste privirile curioase ale multor schiori, provoaca zambete de simpatie sau uneori chiar de ingrijorare... insa Horia e un schior desavarsit, asa ca se descurca cu Mihnea in spate.

Practic am plecat de la muntii de acasa cam saraci in zapada, insa nici in Alpi situatia cu zapada nu e prea roza... sau ma rog alba.
Insa austriecii se descurca in orice conditii, iti promit zapada de schi 100% garantat si intr-adevar asa este. Desi stratul de zapada nu e prea generos, dupa fiecare ninsoare ratracurile aduc pe partii zapada de pe langa partii, asa ca partiile au suficienta zapada. Iar cand situatia devine nasoala, tunurile rezolva problema.

In primele 3 zile vremea a semanat putin a iarna, ba chiar am avut parte si de un strat subtire de pulver de la ninsorile slabe de peste noapte, insa in a doua parte a saptamanii, temperaturile au luat-o razna rau de tot. Am avut si +7gr, intr-o zi cum spuneam a si plouat bine. In conditiile acestea sunt convins ca in orice statiune de ski din Romania era un dezastru si schiam pe pietre, dar austriecii au facut fata.

Domeniul schiabil Silvretta Arena este suficient de mare ca sa nu te plictisesti o saptamana de schi si cuprinde 4 sub-zone: Ischgl care este cea mai mare zona, apoi niste zone mai mici in 3 satuce alaturate: Kappl - unde am locuit noi, Galtur - locul celebrei avalanse din 1999 care a ras de pe fata pamantului o portiune de sat si See.

Intr-o dimineata am fost de curiozitate si la Galtur, insa nu prea mi-a placut. Zona e destul de restransa, partiile sunt super nivelate si destul de line si le-am prins exact dupa ziua cu ploaie, a 2-a zi dimineata dupa inghetul de peste noapte erau cam bocna si sticla.

In Ischgl domeniul schiabil este foarte generos, o gramada de partii de toate nivelele, insa si foarte multa lume. Romani sunt cu gramada, am intalnit mai multi cunoscuti despre care nici nu stiam ca sunt in zona.
Recomandarea pe care am primit-o si eu si care e foarte buna dealtfel, e ca in zilele insorite sa se schieze pe versantul expus soarelui, adica dimineata pe partea elvetiana, apoi dupa pranz pe partea austriaca.

Cel mai mult mi-a placut insa in statiunea Kappl, unde locuiam noi. Inainte sa stiu despre ce e vorba, privind pe harta am observat ca zona este mult mai mica decat Ischgl, cu mult mai putine partii, insa la fata locului a fost o surpriza frumoasa.

Pe langa faptul ca din pensiune putem merge in clapari pana la partie si dupa 400m ne suim pe schiuri, zona nu e deloc aglomerata, nu ne simtim deloc inghesuiti pe partie ca si la Ischgl, iar partiile nu sunt super batute si nivelate. Cred ca intentionat austriecii le-au lasat mai nebatute ca sa mai guste lumea putin din senzatia de off-piste. Si mai ales dupa 2 nopti cu ninsoare usoara si un strat subtire de pulver, lucrul acesta a fost nemaipomenit.

Oricum se pare ca free-rider-ii cunosteau lucrul acesta si veneau aici, iar pe langa partii erau o gramada de urme de schiuri. Evident am profitat si eu si am dat si cateva ture off-piste.

Totusi pentru toate aceste facilitati trebuie sa bagi mana adanc in buzunar. 6 zile de ski pe intreg domeniul Silvretta costa 203E.

Toate pozele de pe blog sunt din zona Kappl. In celelalte zile am fost atat de avid sa schiez, incat am uitat cu desavarsire sa fac poze. Asa ca in ultima zi de schi m-am trezit si eu ca n-am nici o poza pe card, asa ca in ultimele 2h de schi am incercat cat de cat sa remediez problema.

Ahtiat de schi am fost nu ca sa recuperez "investitia" care am facut-o in cablurile austriecilor, ci pentru ca stiu ca in Romania nu voi mai merge la schi de partie, decat asa total ocazional. Nu are sens sa merg sa ma enervez stand la coada sau sa astept sa se repare teleski-ul.
Week-end-urile din Romania le rezerv pentru schi de tura unde stiu ca mergem ca sa culegem frumuseti de prin munti si sa avem amintiri. Doar zapada sa vina odata...