Dupa doar 2 saptamani de la tura de sarbatori din Fagaras, ma bate din nou un gand nastrusnic ... :P
Am uitat frigul si viscolul ce le indurasem in retragerea pe creasta de la Vistea la Sambata, ca atunci aflatzi in calea vantului imi doream un adapost calduros si sa dorm intr-un pat adevarat. Am uitat toate astea si mai curand decat credeam mi s-a trezit din nou dorul de Fagaras :P
Ramasesem cu obiceiul de a urmari zilnic buletinul nivometeorologic pt starea zapezii si riscul de avalansa din Fagaras si cum semnele pareau foarte bune, caldura din ultima vreme stabilizase zapada, mi-a incoltzit un gand in minte: Creasta Arpaselului.
Imi gasesc un coechipier de nadejde, Horica vrea sa facem echipa pt Arpasel si desi prognoza de vreme nu pare stralucita, decidem sa ne incercam norocul.
Sambata pe la pranz debarcam din telecabina printre cohorte de paltonari venitzi la Balea sa admire Hotelul de Gheatza.
Pe vf Capra suntem complet invaluitzi in ceatza care pare sa nu se mai ridice, dar cunosc bine terenul din vizitele anterioare in Arpasel, asa ca prindem piciorul bun care ne coboara abrupt spre Portitza Arpaselului. Ceatza se joaca cu noi si pt o clipita se ridica si ne ofera o panorama ce ne taie rasuflarea: Arpaselul in toata splendoarea lui.
Din capatul piciorului stancos pe care am cobora pt a ajunge in Portitza trebuie sa facem o traversare scurta pe deasupra valcelului care se lasa spre sud in caldarea Fundul Caprei. Traversarea ne poarta peste o burta imensa de zapada ce sta agatzata deasupra valcelului greu incarcat cu zapada si foarte abrupt in acea portziune. Ca sa nu riscam preferam sa traversam legatzi in coarda.
Acum suntem in Strunga Marelui V, exact la baza peretelui pe care urmeaza sa-l atacam a doua zi si de acolo de sus din vf Portitzei urmeaza sa parcurgem Creasta Arpaselului. In Strunga nu este un loc potrivit pt a pune cortul, spatziul este extrem de restrans, in fapt e cornisa ingusta ce separa 2 valcele: cel sudic ce coboara spre Fundul Caprei si cel nordic spre valea Arpaselului. Insa e cel mai nimerit loc de tabara pt a putea da atacul crestei la prima ora din zi.
Amenajam o platforma in zapada in care cortul incape la fix. E mai greu sa circulam in jurul lui sa-l ancoram, trebuie sa fim atentzi sa nu alunecam pe valcelul nordic.
Suntem optimisti pt ziua urmatoare, planul nostru este sa plecam la prima geana de lumina, vom lua cu noi doar echipamentul de catzarat, apa si dulciuri, iar cortul, sacii de dormit si restul bagajelor inutile le vom lasa in tabara de baza. Facem Arpaselul si Vartopelul, ne vom retrage pe la refugiul Fereastra Zmeilor, iar de acolo coboram direct in valea Caprei. Portziunea aceea de coborare nu pare riscanta, vazusem in cursul zilei niste schiori adusi de un snow-mobil, ce desenasera urme generoase pe toate fetzele pana si cu snow-mobil-ul, deci am dedus ca si acolo zapada e consolidata. Pana si aici au ajuns cu snow-mobil-ul :D Din vale vom prinde o creasta stancoasa pt a urca pe piciorul Caprei. Dc nu ne va prinde intunericul vom cobori inapoi la cort, in caz contrar vom cobori sa dormim la refugiul Salvamont Balea pt ca in cursul zilei de luni sa revenim pt a recupera cortul si restul bagajelor.
Din pacate seara vremea se strica, vantul incepe sa bata si aduce zapada ... si aduce ... si aduce ... pe la 2 noaptea observ ca cele 3 locuri dinauntru s-au restrans la 2, asa ca sunt nevoit sa ies afara si sa dezapezesc cortul, ca altfel ne astupa cu totul.
Dimineatza ies afara, vantul inca bate cu un fel de burnitza umeda de tot, in 10min de stat in bataia vantului geaca si supra-pantalonii mi s-au acoperit cu o crusta groasa de gheatza. Horica se sperie de mine cand vede cum arat ;))
Cortul e la fel, vantul acopera tot ce e in bataie lui cu o adevarata platosa de gheatza. Cornisa de langa cort s-a inaltzat cu mai bine de 50cm pe parcursul noptzii, iar peretele pe care trebuie sa-l urcam, ieri aproape curat, acum e tapetat cu gheatza si zapada.
In aceste conditzii ne dam seama ca nu putem sa ne angajam sa facem Arpaselul, era prea riscant si conditziile sunt cainesti :D Cu parere de rau abandonam planul si nu avem ce face decat sa ne retragem. Ne muncim oleaca sa dezgropam cortul din zapada pt a-l putea strange.
Ne ia apoi aproape 2h sa urcam diferentza de nivel 200m din Portitza pana pe vf Capra, trebuie sa ne muncim serios si ne croim cu randul drum prin nametzii depusi peste noapte.
Pana la urma nu ne-a parut rau pt iesirea asta chiar dc nu ne-am atins obiectivul, a fost o mica tura in sine si drumul si stabilirea tabarei de baza pt Arpasel ;) Macar am fost acolo unde ne doream, am respirat Munte si l-am simtzit aproape, a fost asa cum a vrut el sa ne intampine.
Am uitat frigul si viscolul ce le indurasem in retragerea pe creasta de la Vistea la Sambata, ca atunci aflatzi in calea vantului imi doream un adapost calduros si sa dorm intr-un pat adevarat. Am uitat toate astea si mai curand decat credeam mi s-a trezit din nou dorul de Fagaras :P
Ramasesem cu obiceiul de a urmari zilnic buletinul nivometeorologic pt starea zapezii si riscul de avalansa din Fagaras si cum semnele pareau foarte bune, caldura din ultima vreme stabilizase zapada, mi-a incoltzit un gand in minte: Creasta Arpaselului.
Imi gasesc un coechipier de nadejde, Horica vrea sa facem echipa pt Arpasel si desi prognoza de vreme nu pare stralucita, decidem sa ne incercam norocul.
Sambata pe la pranz debarcam din telecabina printre cohorte de paltonari venitzi la Balea sa admire Hotelul de Gheatza.
De jos din vale vremea e urata si inchisa, un plafon plumburiu parea sa acopere Fagarasul, nu speram deloc la o minune, dar ajunsi la Balea Muntele ne ofera o surpriza frumoasa si ne regasim deasupra plafonului de nori, iar entuziasmul nostru e in crestere ;)
Urcam in Saua Caprei si apoi o luam pe creasta Vaiugii spre vf Buteanu. Avem parte de o vreme interesanta, suntem scaldatzi in soare pt ca dupa cateva momente sa ne invaluie crampeie fugare de ceatza.
Pe vf Capra suntem complet invaluitzi in ceatza care pare sa nu se mai ridice, dar cunosc bine terenul din vizitele anterioare in Arpasel, asa ca prindem piciorul bun care ne coboara abrupt spre Portitza Arpaselului. Ceatza se joaca cu noi si pt o clipita se ridica si ne ofera o panorama ce ne taie rasuflarea: Arpaselul in toata splendoarea lui.
Din capatul piciorului stancos pe care am cobora pt a ajunge in Portitza trebuie sa facem o traversare scurta pe deasupra valcelului care se lasa spre sud in caldarea Fundul Caprei. Traversarea ne poarta peste o burta imensa de zapada ce sta agatzata deasupra valcelului greu incarcat cu zapada si foarte abrupt in acea portziune. Ca sa nu riscam preferam sa traversam legatzi in coarda.
Acum suntem in Strunga Marelui V, exact la baza peretelui pe care urmeaza sa-l atacam a doua zi si de acolo de sus din vf Portitzei urmeaza sa parcurgem Creasta Arpaselului. In Strunga nu este un loc potrivit pt a pune cortul, spatziul este extrem de restrans, in fapt e cornisa ingusta ce separa 2 valcele: cel sudic ce coboara spre Fundul Caprei si cel nordic spre valea Arpaselului. Insa e cel mai nimerit loc de tabara pt a putea da atacul crestei la prima ora din zi.
Amenajam o platforma in zapada in care cortul incape la fix. E mai greu sa circulam in jurul lui sa-l ancoram, trebuie sa fim atentzi sa nu alunecam pe valcelul nordic.
Suntem optimisti pt ziua urmatoare, planul nostru este sa plecam la prima geana de lumina, vom lua cu noi doar echipamentul de catzarat, apa si dulciuri, iar cortul, sacii de dormit si restul bagajelor inutile le vom lasa in tabara de baza. Facem Arpaselul si Vartopelul, ne vom retrage pe la refugiul Fereastra Zmeilor, iar de acolo coboram direct in valea Caprei. Portziunea aceea de coborare nu pare riscanta, vazusem in cursul zilei niste schiori adusi de un snow-mobil, ce desenasera urme generoase pe toate fetzele pana si cu snow-mobil-ul, deci am dedus ca si acolo zapada e consolidata. Pana si aici au ajuns cu snow-mobil-ul :D Din vale vom prinde o creasta stancoasa pt a urca pe piciorul Caprei. Dc nu ne va prinde intunericul vom cobori inapoi la cort, in caz contrar vom cobori sa dormim la refugiul Salvamont Balea pt ca in cursul zilei de luni sa revenim pt a recupera cortul si restul bagajelor.
Din pacate seara vremea se strica, vantul incepe sa bata si aduce zapada ... si aduce ... si aduce ... pe la 2 noaptea observ ca cele 3 locuri dinauntru s-au restrans la 2, asa ca sunt nevoit sa ies afara si sa dezapezesc cortul, ca altfel ne astupa cu totul.
Dimineatza ies afara, vantul inca bate cu un fel de burnitza umeda de tot, in 10min de stat in bataia vantului geaca si supra-pantalonii mi s-au acoperit cu o crusta groasa de gheatza. Horica se sperie de mine cand vede cum arat ;))
Cortul e la fel, vantul acopera tot ce e in bataie lui cu o adevarata platosa de gheatza. Cornisa de langa cort s-a inaltzat cu mai bine de 50cm pe parcursul noptzii, iar peretele pe care trebuie sa-l urcam, ieri aproape curat, acum e tapetat cu gheatza si zapada.
In aceste conditzii ne dam seama ca nu putem sa ne angajam sa facem Arpaselul, era prea riscant si conditziile sunt cainesti :D Cu parere de rau abandonam planul si nu avem ce face decat sa ne retragem. Ne muncim oleaca sa dezgropam cortul din zapada pt a-l putea strange.
Ne ia apoi aproape 2h sa urcam diferentza de nivel 200m din Portitza pana pe vf Capra, trebuie sa ne muncim serios si ne croim cu randul drum prin nametzii depusi peste noapte.
Pana la urma nu ne-a parut rau pt iesirea asta chiar dc nu ne-am atins obiectivul, a fost o mica tura in sine si drumul si stabilirea tabarei de baza pt Arpasel ;) Macar am fost acolo unde ne doream, am respirat Munte si l-am simtzit aproape, a fost asa cum a vrut el sa ne intampine.
1 comment:
am avut si eu cu don gavani o tentativa nereusita de a ajunge pe negoiu....conditii la fel de proaste duminica, vezi pe blogul meu . matei
Post a Comment