Cheile Madei 18-19 aug

Tot auzisem in ultima vreme de locul asta si dupa ce am verificat topo-ul traseelor, am zis ca locul arata promitzator pt un we de catzarat si merita sa facem o incursiune pana acolo.
Cheile Madei nu sunt f departe de Timisoara - 200km, deci pentru cine doreste o schimbare de peisaj la clasicul si eternul Herculane, Mada poate fi alternativa numai buna. Asa am zis si noi, mai ales acum cand drumul spre Herculane este teribil de prost si plin de semafoare. Iar acum cand sezonul de picnic, gratare, cloaca si manele este in explozie pe valea Cernei, in Mada am gasit o adevarata oaza de liniste si relaxare.

Dumbrava minunata

Cheile Madei sunt in Muntzii Metaliferi, dupa Simeria sau Orastie se prinde drumul spre Geoagiu-Bai. Mada pare un sat uitat de lume, genul de loc unde colectivizarea n-a ajuns pe vremuri, satul unde nu exista autobuz pt ca doar un drum de tara de 7km neasfaltat il leaga de lumea "civilizata", locul unde oamenii n-au decat grija zilei de maine si ceea ce vor pune pe masa, locul unde lumea te priveste curioasa peste gard intrebandu-se ce te aduce prin satul lor, dar se bucura sa-ti dea "buna ziua".

Yacsss, astia sunt ai mei?

Apa de baut : intr-o pauza de catzarat am facut o incursiune pe Chei pt a ne procura apa. Pe chei exista un marcaj TA, dar in general se merge prin apa, nu prea este poteca pe maluri care uneori sunt intrerupte de peretzi mari de stanca. Apa insa nu era rece, asa ca era chiar placut de marsaluit pe firul apei. Era interesanta ideea de a cauta un izvor in niste chei inguste mergand prin apa ;) In mod normal ne-am fi asteptat sa vedem un mic valcel ce conflueaza cu firul principal al Madei, insa nu mica ne-a fost mirarea cand am gasit un izbuc puternic iesind din peretele de stanca chiar din malul Madei. Ne-am uitat sa vedem dc nu cumva era chiar apa Madei intrand printr-o fisura in stanca, insa nici pomeneala ... era chiar un izbuc si ne-am convins ca nu este alimentat in mod direct de apa Madei cand am simtzit diferentza de temeperatura a apei: efectiv ne-am congelat picioarele pana am umplut 2 sticle :D Si era clar ca apa trecea printr-un sistem de sifoane si se mineraliza puternic pt ca era chiar si acidulata si avea un gust nemaipomenit ;)

Stttt, Lizuca doarme

Tabara de baza : am stabilit-o conform indicatziilor din topo intr-o poienitza mica - avea sub 10m in diametru - aflata intr-un crang de aluni, exact la baza falezei, deci eram instalatzi numai bine langa obiectul muncii ;) As putea spune ca am avut parte de o tabara de baza de 5 stele ;) - loc impecabil de montat cortul, o gramada de lemne de foc gata stranse probabil de predecesorii nostri ;)), mancat langa foc, prajit slanina, vremea perfecta, cerul instelat, concert pe mai multe voci in padure - am auzit un zgomot ciudat pe care nu-l mai auzisem noaptea in padure si am dedus ca ar putea fi veveritzele judecand dupa numarul mare de alune imprastiate prin toata paduricea, in rest ca misunau o gramada de bufnitze, vulpi si alte vietatzi, oricum am avut fundal sonor asigurat ;)

Tzinut de poveste

Peretele Pesterii

Faleza de catzarat : este exact la iesirea din Chei pe malul stang geografic al apei, acolo am catzarat in prima zi, iar duminica am mers la Peretele Pesterii aflat la 10min de mers mai in sus pe poteci. E fain ca aici se gasesc si trasee escalada de 2-3 lungimi pe spituri. Interesanta era si gura pesterii ce a fost inchisa in epoca medievala cu un zid de aparare din pietre, acum serveste ca loc bun de bivuac la adapost de ploaie.

Catzaram...

Catzaratul : Dupa mica excursie din Chei ne-am catzarat si mai cu spor, mai ales Gianina care s-a intrecut pe ea si in sfarsit dupa luni de zile s-a incumetat sa se dea prima oara cap de coarda ;) Dupa ce si-a facut psihicul ca si cap in 2 trasee usurele Yeti si Rahan (5+), s-a incumetat spre surprinderea mea chiar si in Psoriazis (7-), un traseu foarte frumos de fatza cazuta avand la mijloc o burta de stanca cu prize abia perceptibile. Si dupa ce l-a facut odata mansa ca sa-l descifreze, l-a legat apoi cap din prima ;) Deci a fost un we cu realizari deosebite pt Gianina :P

... si rapelam

Ajunge pe ziua de azi

Vremea : desi prognozele aratau ceva ploi, noi am avut noroc, am avut parte de vreme numai buna ... de fapt ne-am uitat pe harta unde erau cele mai mici sanse de ploaie si Mada parea cumva la limita zonei de ploi si cam asa a si fost, ne-a stropit doar putzin chiar duminica la plecare.

Festinul veveritzelor

In concluzie Cheile Madei sunt o zona frumoasa si ferita de marea agitatzie turistica. Chiar dc nu mergetzi pt catzarat, sunt multe de vazut in zona carstului din Metaliferi, iar pt cine cauta liniste si relaxare, locul cred ca e numai bun ;) Noi n-am mai umblat inca prin Metaliferi, dar deja ne prounem sa vedem si alte locuri de care am citit : Cheile Ardeului, Cibului, Glodului, Bacaiei, Balsii.